După declanșarea războiului în Ucraina au apărut îngrijorări în ceea ce privește eventuala fugă a capitalului din Republica Moldova în contextul unui risc regional sporit. Aceasta ar putea să se manifeste prin retragerea investițiilor străine directe, de portofoliu, împrumuturilor, depozitelor. Marina Soloviova, directoare de program la Expert-Grup a evaluat într-un studiu comportamentul istoric al fluxurilor de capital în Republica Moldova cu scopul de a estima vulnerabilitățile pentru diferite categorii de fluxuri financiare externe, am identificat posibilele consecințe macroeconomice și am propus măsuri de politică publică pentru a le aborda.
„Scăderea subită a intrărilor de capital (sudden stop) poate avea efecte atât financiare, cât și reale. Întâi apar efectele financiare, manifestate prin deprecierea monedei naționale, scăderea activelor de rezervă și diminuarea prețurilor acțiunilor (dacă există o piață de capital dezvoltată). Apoi decelerează creșterea economică, scad investițiile, iar balanța contului curent crește”, se arată în analiză.
Soloviova face referinţă la o cercetare a Băncii Mondiale care arată că după un incident de sudden stop creșterea economică scade în medie cu 4 puncte procentuale pe parcursul următoarelor patru trimestre, iar cursul nominal de schimb se depreciază cu circa 9%.
„În Republica Moldova, în urma majorării ieșirilor de capital în anii 2013-2014, dar mai ales ca rezultat al scăderii intrărilor de capital în anul 2015, leul moldovenesc s-a depreciat cu 10% în 2014 comparativ cu 2013 și cu 25% în 2015 comparativ cu 2014. Majorarea ulterioară a intrărilor nete de capital, deși a contribuit la o oarecare apreciere a leului, totuși nu a estompat totalmente efectul șocului. Creșterea economică în Republica Moldova a fost mai lentă cu 4 p.p.în 2014 și cu 5 p.p. în 2015”, susţine expert.
Potrivit ei în cazul în care va fi înregistrată o sporire a ieșirilor de capital, activele pe termen scurt în valută disponibile în țară vor fi suficiente pentru a acoperi angajamentele externe pe termen scurt.
Astfel la finele lunii septembrie 2021, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale (circa 3,96 miliarde de dolari) acopereau circa 150% din datoria externă pe termen scurt, iar dacă la ele adăugăm activele externe pe termen scurt ale celorlalte sectoare (1,37 miliarde de dolari), atunci acoperirea ar fi de circa 210%, constată Soloviova.
De asemenea, menționăm că angajamentele externe sub formă de avansuri comerciale primite urmează să fie acoperite prin livrări de bunuri și servicii și nu necesită acoperire prin rezerve. Economista consideră că dacă războiul din Ucraina „se va transforma într-un război de uzură de lungă durată, Moldova va necesita suport din partea partenerilor de dezvoltare”.
Soloviova oferă şi câteva soluţii pentru evitarea destabilizării macrofinanciare:
(1) Politici macroeconomice (dacă ieșirile de capital/oprirea intrărilor au rezultat din politicile macroeconomice deficiente ale țării receptoare), care includ flexibilizarea cursului de schimb, ajustarea politicii monetare și fiscale în funcție de circumstanțe;
(2) Politici macroprudențiale (în cazul în care criza a rezultat din slăbiciunile sistemului financiar), cum ar fi înăsprirea cerințelor față de capital bazate pe risc, limitarea împrumuturilor către companii afiliate și a expunerilor mari, standarde mai înalte de dezvăluire a informațiilor etc.
(3) În cazuri mai grave, controlul fluxurilor de capital (atunci când cauza principală sunt imperfecțiunile piețelor internaționale de capital), care poate include așa măsuri ca: impozitarea/limitarea cumpărărilor de valută, vânzarea obligatorie a veniturilor în valută din exporturi sau a tuturor veniturilor externe, limitarea retragerilor de depozite, introducerea scadențelor maximale pentru creditele comerciale acordate nerezidenților, limitarea transferurilor personale peste hotare și a plăților cu cardul în valută, limitarea plăților de dividende, interzicerea rambursărilor anticipate de împrumuturi către nerezidenți etc.
Ținând cont de aceasta, experta propune măsuri precum:
• Menținerea cursului curent al politicii monetare (restrictiv), care va limita efectele inflaționiste ale deprecierii nominale, reducând riscul spiralei depreciere-inflație. O depreciere mai limitată va ajuta, de asemenea, la reducerea nepotrivirilor valutare din bilanţuri, iar ratele mai înalte ale dobânzii vor contribui la motivarea investitorilor străini;
• Menținerea politicii fiscale expansioniste va compensa o parte din impactul contracțional al ieșirilor de capital/opririi intrărilor;
• Efectuarea intervențiilor din activele de rezervă, pe măsura posibilităților, pentru netezirea fluctuațiilor extreme ale cursului valutar;
• Apelarea la asistența FMI pentru a soluționa eventualele dificultăți legate de contul financiar prin revizuirea aranjamentelor din acordul existent şi solicitarea asistenței de urgență (în caz de agravare a situației militare, energetice sau pandemice) etc.
