Bună ziua, prieteni! Urmăriți Agenda economică. În fiecare luni vorbim despre cele mai importante evenimente din săptămâna trecută, dar și despre ce se va întâmpla în următoarele șapte zile.
Principala știre a săptămânii trecute a fost faptul că Republica Moldova a prelungit starea de urgență cu încă 60 de zile. Motivele sunt războiul în curs de desfășurare din Ucraina și incertitudinea privind aprovizionarea cu resurse energetice. Indiferent cât de mult a încercat opoziția să convingă majoritatea că această măsură nu este necesară, acest lucru nu a funcționat. În acest fel, problemele sunt rezolvate mai repede, sunt convinse autoritățile.
Dar iată că problema gazului nu se rezolvă rapid. Este vorba despre un ping-pong, toată lumea se învinovățește reciproc.
Să începem cu începutul. De la 1 octombrie, Gazprom furnizează Moldovei 70% din gazul de care are nevoie. Aceasta înseamnă 5,3 milioane de metri cubi pe zi.
Până când această cantitate este suficientă. Vicepremierul Andrei Spînu a declarat că, în septembrie, consumatorii au cheltuit cu 30% mai puține gaze decât în urmă cu un an. El a îndemnat cetățenii să continue să economisească, ceea ce înseamnă că s-ar putea să existe suficient gaz.
Toate părțile implicate în acord – Gazprom, partea ucraineană, în calitate de parte de tranzit, și guvernul moldovean – au propriile versiuni ale deficitului.
„Gazprom dă vina pe Ucraina, care a restricționat livrările prin punctul de măsurare a gazelor de la Sohranivka. De asemenea, compania rusă acuză Moldova că nu a plătit la timp și nu a semnat un acord de rambursare a datoriei. Ca urmare, Gazprom a amenințat că poate să întrerupă livrările de gaze în orice moment.
Ucraina, la rândul său, spune că toate afirmațiile Gazprom sunt manipulări – nu există probleme tehnice, ci pur și simplu Gazprom nu vrea să plătească Ucrainei pentru capacitatea suplimentară sau vrea să pedepsească Moldova.
Autoritățile moldovenești au rămas indignate de comportamentul Gazprom. Atât președintele, cât și premierul și ministrul Spînu au declarat că Gazprom încalcă contractul, că Moldova plătește întotdeauna pentru tot și că va semna acordul doar după rezultatele auditului.
Apropo, să revenim la electricitate. Premier Energy și furnizorul din nordul țării, FEE Nord, au depus deja la ANRE o cerere de majorare a tarifului cu 27% în medie.
De exemplu, Premier Energy cere o majorare a tarifului cu 60 de bani, până la 3,23 de lei pe kWh, în timp ce Fee Nord solicită o creștere de aproape 1 leu, până la 3,76 de lei pe kWh.
Principalele argumente ale companiilor sunt o creștere a prețului de achiziție cu 2 dolari pe megawatt, o majorare cu 40% a tarifului pentru Energocom și o ușoară depreciere a leului în raport cu dolarul.
De altfel, Andrei Spînu nu a răspuns încă la solicitările operatorilor. Întrebat de jurnaliști ce părere are, acesta a spus că va aștepta decizia ANRE, care ar putea examina cererile în această săptămână.
Creșterile de prețuri nu s-au încheiat aici. În ultima săptămână, benzina s-a scumpit cu 60 de bani, iar motorina cu peste un leu!
Și toate acestea pentru că petrolul și produsele petroliere se scumpesc în întreaga lume, iar prețurile noastre sunt, de asemenea, legate de ele. Iar acestea devin mai scumpe din cauza războaielor geopolitice și economice. În primul rând, UE a impus sancțiuni împotriva petrolului rusesc, restricționând prețul livrărilor sale către țările terțe, iar țările OPEC au răspuns prin decizia de a reduce producția de petrol cu 2 milioane de barili pe zi. Acest lucru se va întâmpla în noiembrie.
Prețurile medii de consum în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 33,97%, inclusiv la produse alimentare cu 37,12%, mărfuri nealimentare cu 22,42% și servicii prestate populaţiei cu 47,25%. Potrivit Biroului Național de Statistică, urmare a descreșterii ratei lunare a inflației în septembrie anul curent comparativ cu rata lunară a inflației din septembrie 2021, rata anuală a inflației în septembrie 2022 s-a micșorat cu 0,32 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în august 2022 comparativ cu august 2021 (34,29%).
Pe scurt și despre alte evenimente ale săptămânii.
Ședința Guvernului ar putea avea loc joi. În perioada 10 – 12 octombrie curent, prim-ministrul Natalia Gavrilița se va afla într-o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, în cadrul căreia va avea mai multe întrevederi cu oficiali de rang înalt și reprezentanți ai mediului de afaceri. De asemenea, prim-ministra va participa la ședința Comisiei interguvernamentale moldo-azere pentru cooperare comercial-economică, organizată la Baku, și la Forumul bilateral al oamenilor de afaceri, unde vor fi prezentate oportunitățile investiționale în țara noastră.
Este posibil un nou val de refugiați din cauza atacurilor și bombardamentelor asupra mai multor regiuni din Ucraina. Președintele Republicii Moldova a menționat pe pagina de Facebook că din cauza bombardamentelor din această dimineață au avut de suferit oamenii din Kîiv, Lviv, Mîkolaiv, Zaporijjia, Ternopil, Jîtomîr și alte localități. Ea a spus că Republica Moldova este alături de oamenii din Ucraina și respectiv vom oferi tot sprijinul celor care vor căuta adăpost în țara noastră.
Asta e tot pentru astăzi, ne vedem lunea viitoare. Pentru a nu pierde ultimele ediții din Agenda Economică, abonați-vă la canalul nostru de Youtube și Telegram, dar și la paginile noastre de Facebook și Instagram.
