Industrii
AcasăActualPatenta de întreprinzător: „Colac de salvare” temporar sau evaziune fiscală și risc...

Patenta de întreprinzător: „Colac de salvare” temporar sau evaziune fiscală și risc de a comite acte de corupţie? Comentariul Expert-Grup

Patenta de întreprinzător a servit drept „colac de salvare” pentru dezvoltarea micilor afaceri, prin excepțiile de la cadrul legal, fiscal și antreprenorial obișnuit ce ține de legalizarea unei afaceri. În timp, avantajele oferite de patentă s-au dovedit a fi în detrimentul intereselor statului, generând riscuri și premise nefaste pentru dezvoltarea social-economică a țării. Mai mult, aceasta este atractivă pentru cei care admit acte de evaziune fiscală şi evită controalele din partea autorităților. Deși se discută de mult timp ca activitatea de întreprinzător în bază de patentă să treacă la alte forme organizatorico-juridice, aceasta încă se practică. 

Potrivit Centrului Analitic Independent Expert-Grup, problematica activității de întreprinzător în bază de patentă constă în specificul ei – nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi primirea licenţei, lipsesc cerinţele de prezentare a dărilor de seamă financiare şi statistice, de ţinere a evidenţei contabile şi financiare, de efectuare a operaţiunilor de casă şi a decontărilor. De asemenea, nu se aplică prevederile art. 90 din Codul fiscal, care se referă la impozitul pe venit. Astfel, acest instrument liberalizat de activitate antreprenorială reduce din posibilitățile statului de a ține la control, evidența activităţii, de a estima volumului de vânzări, calitatea produselor și actelor de proveniență pentru mărfurile comercializate.

Totodată, statul nu are vreun instrument prin care ar putea verifica veniturile din vânzări ale titularului de patentă, care potrivit Legii nu trebuie să depăşească 300000 de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

În particular, cu referire la alte tipuri de control privind comerțul, deseori, produsele nu întrunesc toate cerințele și normele sanitare, de păstrare, depozitare, transportare sau comercializare. Este necesar ca acestea să fie însoțite de certificatele fito-sanitare, sanitare, de conformitate, care demonstrează calitatea și proveniența mărfii. Or, de multe ori, mărfurile sunt falsificate și, în lipsa documentelor justificative, nu poate fi dovedită calitatea lor. Mai mult, titularul de patentă nu eliberează bon fiscal la comercializarea produselor și este dificil pentru consumatori să-și apere drepturile și interesele. În aceste condiții există riscul comiterii actelor de corupţie şi a evaziunii fiscale, a cazurilor de concurență neloială, dezvoltare a economiei tenebre, a traficului ilicit de mărfuri și lezare a drepturilor consumatorilor.

În raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție (CNA) din 2016  asupra nivelului coruptibilităţii privind inițiativa legislativă de a prelungi termenul activității de comerț în bază de patentă, este menționat că „la etapa actuală activitatea de comerţ desfăşurată în bază de patentă este un segment vulnerabil la manifestările de corupţie. În acelaşi timp, datorită patentei este creat un mediu favorabil pentru fraudarea domeniului fiscal prin eschivarea de la achitarea taxelor şi impozitelor, simplificarea procedurilor de evidenţă şi raportare.”

De asemenea, potrivit CNA, promovarea în continuare a patentei în domeniul comerţului cu amănuntul poate afecta negativ dezvoltarea economică a statului din cauza lacunelor acestei forme de activitate, în special prin lipsa de transparenţă cu privire la evidenţa şi raportarea din partea agenţilor economici. Mai mult, CNA este de părere că amendamentele sunt contradictorii obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 și există riscul ca prelungirea termenului de acţiune a patentei în domeniul comerţului să nu fie justificată şi să nu fie proporţională cu impactul real al acestei acţiuni asupra interesului public. Această poziție, CNA a menținut-o și în 2018, unde au făcut referire și la caracterul discriminatoriu a deținătorilor de patentă față de alte persoane fizice care s-au înregistrat ca întreprinzători individuali sau care au fondat societăți comerciale.

~După zece ani de la adoptarea Legii nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător , guvernarea de atunci, anunța încetarea activității de comerț cu amănuntul în bază de patentă. Însă, sub influența protestelor, dar și pe fonul scrutinului din 2009, au extins activitatea până de la 1 ianuarie 2017 .

Opt ani mai târziu, în decembrie 2016, guvernul Filip a fost  nevoit să recurgă la un compromis, după mai multe solicitări ale titularilor de patentă de a le oferi o nouă perioadă de trecere către alte forme de organizare a activității lor de comerț. Astfel, s-a prelungit perioada de activitate pentru încă doi ani , iar în iulie 2019 am asistat la o nouă prelungire, până la 31 decembrie 2022 .

Motivele invocate în 2019 de unii legiuitori socialiști erau criza economică cu care se confrunta țara,  protestele stradale și plângerile înaintate parlamentarilor de către deținătorii de patente. De asemenea, la acel moment, Ministerul Economiei și Infrastructurii nu venise cu o nouă modalitate de activitate agreată de micii antreprenori, iar patenta de întreprinzător era una dintre cele mai simple căi de desfășurare a activității legale. Scopul, mai spuneau ei, era  de a proteja activitatea în baza patentei de întreprinzător pentru persoanele ce dispun de resurse financiare limitate, dar care ar dori să dezvolte o afacere. Plus, le oferea patentarilor dreptul de a activa legal în continuare, cu menținerea locurilor de muncă existente și asigurarea creșterii volumului de vânzări pe piața internă de consum, care era în scădere.

În proiectul de lege privind modificarea unor acte normative de politică fiscală și vamală pentru anul 2023 , se propune ca termenul privind activitatea de comerț în baza patentei de întreprinzător să fie prelungit până la 01 iulie 2023. De această dată, autorii proiectului spun că este o măsură care vine în susținerea acestor contribuabili. Și anume, de a-i ajuta să treacă mai ușor peste sezonul de iarnă 2022-2023, în contextul creșterii prețurilor la resursele energetice~, se mai arată în comentariul Expert-Grup.

Spre deosebire de patenta de întreprinzător, activitatea independentă oferă mai multe avantaje pentru dezvoltarea afacerii:

  • perioada de valabilitate este nelimitată (până la încetarea activității la solicitarea persoanei);
  • notificarea la primăria localității;
  • venitul anual din vânzări de 600 000 lei;
  • 1% din venitul din vânzări, dar nu mai puțin de 3000 lei anual (scutirea de la plata taxelor locale: taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru unitățile comerciale/prestări servicii);
  • mărfuri cu drept de import;
  • sortiment larg de produse comercializate pentru persoanele fizice care practică activitate independentă;
  • utilizarea mașinilor de casă și control – costul mașinilor de casă și control se deduce din mărimea impozitului spre achitare;
  • mărfuri și servicii de calitate, care nu vor leza drepturile consumatorilor.

Potrivit datelor oferite de SFS, la 30 noiembrie 2022 erau înregistrate 1961 de activități independente, dintre care 1204 au fost înregistrate numai în 2017. Odată cu prelungirea termenului pentru desfășurarea activității de comerț în bază de patentă până în 2019 și apoi până la sfârșitul 2022, numărul persoanelor care au ales activitatea independentă în această perioadă a crescut în mediu cu 143 anual. Totodată, datele arată o scădere a numărul patentelor pentru activitatea de comerț. În perioada 2015-2021, acestea s-au redus de la 18556  la 5630 . Valoarea taxei încasată la bugetul de stat pentru eliberarea și prelungirea patentei în comerț pe parcursul anului 2015, a constituit 30,3 mln. lei, iar în 2021 aceasta a fost de 4,52 mln. lei. În trimestrul III 2022, numărul patentelor valabile cifrau 5441 cu 4,3 mln. lei încasate din taxa pentru patentă.

Totodată, la finele săptămânii trecute, ministrul economiei Dumitru Alaiba, a anunțat că Parlamentul a acceptat un ultim amendament al său la politica fiscală depus în calitate de deputat. Se referă la reducerea poverii birocratice/administrative privind activitatea independentă. Astfel, aceasta va fi mai atractivă pentru persoanele care aleg acest regim prin simplificarea procedurii de raportare, a evidenței contabile și eliminarea unor documente. Mai mult, el spune că va fi majorat pragul vânzărilor de la 600 mii lei până la 1 200 000 lei (sau chiar eliminarea acestuia în timp). Asta va crea mai multe avantaje pentru dezvoltarea micilor afaceri. Totodată, spune el, va fi menținută  suma minimă a impozitului pe venit – 3000 lei/anual.

Citiți, de asemenea

cleaning

Vei fi interesat de

bazadedate
MGM ro DI-4357
Chișinău
câțiva nori
2.7 ° C
2.7 °
1.2 °
99 %
1kmh
20 %
mar
3 °
mie
5 °
joi
6 °
vin
3 °
sâm
1 °
AV-BUSINESS MIX barter ArtaCurateni