Amendamente inutile, măsuri excesive, interferențe în viața privată, renașterea pieței negre a monedei și creșterea corupției. Acestea au fost opiniile exprimate de participanții la audierile publice ale amendamentelor la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care prevăd anularea pragului de 10.000 de lei pentru schimbarea căruia este necesar buletinul de identitate. La rândul lor, autoritățile insistă că aceasta este singura modalitate de a schimba comportamentul infractorilor care legalizează veniturile ilegale prin intermediul caselor de schimb valutar.
Audierile au fost demarate de către deputatul și inițiatorul amendamentului, Radu Marian, care consideră că măsura propusă este extrem de necesară pentru a proteja sistemul financiar al Republicii Moldova de afluxul de „bani murdari” și pentru a spori transparența mediului financiar.
Sergiu Bozianu, reprezentant al Asociației Businessului European și președinte al Asociației pentru Protecția Vieții Private, a criticat propunerile autorităților.
„Unde vor ajunge datele?”
El a subliniat că asociația de afaceri susține intențiile deputaților de a îmbunătăți legislația împotriva spălării banilor, dar nu înțelege ce problemă ar trebui să fie rezolvată dacă cetățenii își vor arăta buletinul de fiecare dată când vor cumpăra/vinde valută.
„În primul rând, norma de 10 mii de lei a intrat în vigoare la 1 iulie, adică a funcționat doar două luni. În al doilea rând, de la 1 octombrie vor intra în vigoare noile norme de lucru ale caselor de schimb valutar, potrivit cărora aceste case de schimb trebuie să fie dotate cu camere video, iar în video trebuie să se vadă fața clientului, mâinile casierului etc. Acestea sunt deja anumite restricții pentru cei care vor să legalizeze venituri ilegale prin schimb valutar”, a spus Bozianu.
El a subliniat că nicio directivă europeană nu stipulează obligația de a cere documente la schimbul valutar, iar în România, la care se referă autorii inițiativei, această normă a fost introdusă în 1998, iar astăzi este irelevantă.
„Să vedem cum va funcționa în practică. Buletinul se poate dovedi a fi expirat, pierdut. Al doilea lucru este că este nevoie de timp pentru cei care vor introduce datele din buletin. Și ei vor folosi practica eronată de a face copii ale actelor de identitate. Această practică a fost folosită deja de mulți ani. Toată lumea face copii, datele din ele ajung în mâini „rele”, iar apoi apar dosare penale la procuratură”, a spus reprezentantul EBA.
În opinia sa, chiar și acum, o casă de schimb valutar poate indica în raport o tranzacție suspectă legată de o posibilă spălare de bani.
Bozianu a adăugat că, potrivit Constituției, statul protejează dreptul la viață privată, iar prin obligarea unei persoane de a-și arăta buletinul atunci când schimbă bani, o face vulnerabilă pentru că știm totul despre ea. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului susține că singurul motiv pentru care se colectează date personale este acela de a interfera cu viața privată. Nu este suficient să existe o lege pentru ca această interferență să fie justificată, ci trebuie să fie necesară și în conformitate cu practicile UE”, a precizat reprezentantul EBA.
„Vrem să înțelegem ce se va întâmpla cu bazele de date, ce va face Fiscul, va aplica metode indirecte de evaluare a veniturilor? Va verifica și alte surse de venit? Va verifica transferurile care intră în țară?”, a întrebat Bozianu.
De asemenea, el a ridicat problema stocării datelor în registru și a accesului unificat la acestea. Reprezentantul EBA a dat exemplul unei persoane care deține un milion de euro și care ar merge în fiecare zi, pentru o anumită perioadă de timp, la diferite „case de schimb” și ar schimba câte 100 de euro, dar, din moment ce nu există acces la o bază de date unică, o astfel de persoană nu ar trezi suspiciuni.
„Nu ne aflăm într-o situație normală”
La numeroasele observații ale reprezentantului Asociației Businessului European, Radu Marian a răspuns că nu este de acord cu ele. Potrivit acestuia, scopul modificărilor este de a preveni spălarea banilor.
„Nu înțeleg de ce prezentarea buletinului este o cerință exorbitantă. Norma, pe care am aprobat-o și care a început să funcționeze în iulie, nu prea funcționează. Sunt situații în care unei persoane i se dau 10 cecuri la un schimb de 100000 de lei. Și am decis să intervenim pentru ca ceea ce ar trebui să funcționeze să funcționeze. Nu suntem într-o situație normală – avem un război hibrid, grupuri criminale, finanțate de cine știe de unde. Care aduc aici bani ilegali și murdari. Credem că obligativitatea pașaportului crește riscul ca acești criminali să fie recunoscuți și să spele bani”, a subliniat Marian, menționând că majoritatea legilor din Republica Moldova sunt făcute pentru cei care le încalcă, nu pentru majoritatea.
În ceea ce privește procedura de indicare a datelor din buletin și de raportare a caselor de schimb valutar, acesta a promis să colaboreze cu Banca Națională pentru a simplifica procedura.
„Costul schimbului valutar va crește”
Însuși reprezentanții caselor de schimb valutar au cerut autorităților să demonstreze ce înseamnă spălarea banilor prin intermediul caselor de schimb valutar. Ca răspuns la această solicitare, șeful Comisiei parlamentare pentru securitate, Lilian Carp, a declarat că există dovezi și că vor încerca să le facă publice. „În Republica Moldova au ajuns câteva milioane de euro și există un fel de turism de import de euro în Moldova, banii sunt împărțiți între persoane cu câte 400 de euro fiecare, care călătoresc prin Moldova și fac schimb de bani. Vrem să vedem că o persoană schimbă sume care îi aparțin, că este venitul său. Și trebuie să simplificăm metoda de identificare, de protecție și de păstrare – acest lucru va fi rezolvat cu BNM”, a adăugat Carp.
La rândul său, Sergiu Tofilat, care a lucrat timp de mai mulți ani în sistemul bancar, dar și în departamentul de analiză a rapoartelor caselor de schimb valutar de la Banca Națională, a comentat și el ideea autorităților de a elimina pragul de 10.000 de lei.
El a sugerat, în primul rând, să se afle de ce nu funcționează acest prag, dacă nu este necesar să se adopte o abordare mai strictă în ceea ce privește raportarea caselor de schimb valutar și să se aplice amenzi serioase dacă aceștia „nu spun tot adevărul”, precum și să se efectueze „achiziții de control”.
În plus, el consideră că este nevoie de o protecție serioasă a datelor – un program de stocare a datelor și de experți în domeniu.
Carp a declarat că autoritățile nu vor putea verifica fiecare tranzacție, dar îi vor împiedica pe alții să facă acest lucru, deoarece riscul și costul unor astfel de schimburi este în creștere pentru escroci, ceea ce înseamnă că, probabil, comportamentul lor se va schimba.
La rândul său, deputatul Oleg Reidman este sigur că și costul schimbului este în creștere pentru omul de rând. „Fiecare restricție dă naștere unui nou tip de infracțiune. Vom asista, probabil, la renașterea pieței negre de schimb valutar și la creșterea corupției”, a declarat el.
La audierile publice a luat cuvântul și un reprezentant al Serviciului Fiscal. Ca răspuns la temerile multor persoane că Fiscul va începe să verifice pe toți cei care fac schimb valutar, aceasta a spus că riscul minim acceptabil este de 1 milion de lei și doar dacă o persoană primește mai mult decât această sumă, iar sursa nu este clară, persoana va fi interogată și Fiscul o va verifica.
„Dacă un student primește 500 de euro pe lună de la părinți – nimeni nu-l va verifica. Chiar dacă primește 10 mii de euro pentru a-și cumpăra o mașină”, a asigurat ofițerul fiscal.
Câte „case de schimb valutar” există cu adevărat?
Șeful Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Daniel Marius Staicu, a făcut o sinteză a tuturor discursurilor. Acesta, de exemplu, consideră că solicitarea de date personale pentru a îndeplini legea este o ingerință minimă în viața personală a cetățenilor și nimeni nu le va cere acestora informații inutile.
Referindu-se la lipsa unui registru unificat și a accesului la acesta de către casele de schimb valutar, Staicu a spus că este rolul autorităților de supraveghere să verifice calitativ rapoartele caselor de schimb valutar.
El a adus ca exemplu și numărul de case de schimb valutar din Moldova și România – 600 și, respectiv, 425, lăsând să se înțeleagă că în țara noastră sunt prea multe.
În același timp, datele Ministerului român de Finanțe contrazic spusele lui Staicu. Astfel, de la 1 iulie 2023, 2.727 de case de schimb valutar din țara vecină aveau dreptul de a desfășura activități de schimb valutar. Și asta pe lângă casele de schimb valutar ale băncilor.
În același timp, la 1 septembrie 2023, în Republica Moldova erau înregistrate 954 de instituții de schimb valutar, cu 200 mai puține decât la începutul anului 2022. Această cifră include, de asemenea, 535 de case de schimb valutar ale băncilor.
