Industrii
AcasăActualExpert: Balanța de plăți pentru primul trimestru al anului 2022 este plină...

Expert: Balanța de plăți pentru primul trimestru al anului 2022 este plină de surprize

Balanța de plăți pentru primul trimestru al anului 2022 este plină de surprize. Deficitul de cont curent a ajuns la 17% din PIB. Un deficit mai mare a fost înregistrat doar în primul trimestru din 2009 (22%). Este, de asemenea, mai mare decât în trimestrul II din 2021, trimestrul „record” de după post-Covid, când deficitul a fost de 16%. Declarația aparține expertul Centrul Analitic Expert-Grup, Marina Soloviova.

Potrivit ei, un astfel de deficit a apărut pe fondul unei creșteri fără precedent a exporturilor de bunuri și servicii.

Ea susține că, exporturile de bunuri în primul trimestru au crescut cu până la 68% față de același trimestru al anului trecut, potrivit balanței de plăți. Creșterea s-a datorat în principal creșterii livrărilor de porumb, floarea-soarelui și ulei de floarea-soarelui, datorită recoltei bune de anul trecut. Exporturile de servicii au crescut cu 33%. Exporturile de servicii de călătorie au fost deosebit de puternice (+74%) datorită primirii de refugiați. Exportul de servicii IT a înregistrat o creștere record de 49%, iar cel de servicii de transport a crescut cu 27%.

Totodată, expertul spune că, nici măcar această creștere a exporturilor nu a contribuit la îmbunătățirea contului curent. ”Acest lucru se datorează, în primul rând, faptului că importurile au crescut și mai mult din cauza prețurilor uriașe la gaze, combustibili și alte mărfuri. În termeni fizici, importurile de bunuri au crescut cu doar 3%, în timp ce prețurile de import au crescut în medie cu 27%. Prețurile bunurilor exportate au crescut cu doar 9%”, susține Soloviova.

În același timp, Soloviova consideră că există o discrepanță care merită să fie rezolvată –  de ce Moldova cumpără scump și vinde ieftin.

”Interesant este și faptul că, în ciuda creșterii prețurilor la benzină și motorină, importurile acestora în termeni fizici nu numai că nu au scăzut, ci chiar au crescut: +25% benzină și +7% motorină. Putem presupune că este vorba despre reexporturi, dar, potrivit datelor BNM, reexporturile de produse minerale în primul trimestru nu au crescut, ci au scăzut și, în orice caz, au reprezentat mai puțin de 2% din importurile de produse minerale. Ideea pare a fi că moldovenii nu răspund la semnalele de preț. Prețurile cresc, dar nimeni nu reduce consumul. Păi, ori acest petrol este reexportat prin contrabandă până la urmă, nu știu”, este de părere expertul.

Expertul susține că nu numai importurile au afectat contul curent. Remitențele personale primite de rezidenți de la nerezidenți au scăzut cu 9%. Nu doar remitențele din țările CSI au scăzut (-43%), ci și cele din UE (-3%) și din alte țări (4%). ”S-ar putea presupune că scăderea remitențelor din UE ar putea fi un efect al cursului de schimb (euro s-a depreciat în raport cu dolarul), dar se pare că aceasta nu este singura problemă. Statisticile privind remitențele din UE prin intermediul băncilor arată o ușoară creștere (+0,7%), prin urmare, scăderea sumei totale a remitențelor a fost în detrimentul banilor aduși „în buzunare””, a mai spus expertul.

”În același timp, remitențele personale de la rezidenți către nerezidenți s-au dublat și au ajuns la un nivel fără precedent de 180 de milioane de dolari. S-ar putea crede că BNM a inclus în aceste transferuri asistența acordată refugiaților de către persoane fizice, dar, judecând după cifrele din Balanța de Plăți, această asistență este contabilizată la rubrica Tranzacții în curs în domeniul cooperării internaționale. Ar putea fi vorba, de asemenea, de transferuri ale rezidenților în favoarea rudelor rămase în Ucraina, dar acestea nu explică creșterea de până la 90 de milioane de dolari. Cu toate acestea, creșterea este bine explicată de valuta străină, pe care populația locală a cumpărat-o în februarie și martie. În general, se pare că localnicii înșiși, îngroziți de război, și-au scos banii din țară. Au existat povești în presă despre moldoveni care au cumpărat apartamente în România și și-au dus familiile acolo, iar statisticile Balanței de Plăți nu contrazic aceste povești”, a menționat Marina Soloviova.

Soloviova a spus că, în pofida temerilor că străinii și-ar putea retrage banii din Moldova, acest lucru nu s-a întâmplat: depozitele nerezidenților în băncile moldovenești chiar au crescut cu aproximativ 15 milioane.

Expertul s-a referit și la investițiile străine directe. Potrivit ei, acestea s-au triplat atât față de același trimestru al anului trecut, cât și față de trimestrul anterior. Creșterea s-a datorat în principal profiturilor reinvestite, dar și investițiilor noi și acumulării de datorii față de investitorii străini.

În ceea ce privește investițiile de portofoliu și instrumentele derivate, Soloviova spune că nu s-a întâmplat nimic: ”cum nu au existat, așa și nu există. Am primit mai puține împrumuturi externe decât am rambursat din împrumuturile vechi, iar acest lucru este valabil nu numai pentru sectorul public, ci și pentru sectorul privat. Cine a plătit pentru acest banchet? Este clar: BNM din rezerve. Dar dacă avem o gaură în buget de 500 de milioane de dolari, în ciuda succesului în exportul de bunuri și servicii, cât timp vor rezista aceste rezerve? Nimeni nu ne va da nici 2 miliarde de împrumuturi pe an”, a concluzionat expertul, recomandând o reducere a consumului de importuri.

Citiți, de asemenea

bazadedate

Vei fi interesat de

alocapitala
Lantaur ro DI-4376
Chișinău
cer senin
17.7 ° C
18.2 °
17.7 °
88 %
5.7kmh
0 %
joi
30 °
vin
33 °
sâm
33 °
Dum
34 °
lun
33 °
Birotix Com ro DI-4407