Industrii
AcasăActualCum să luptam cu creșterea prețurilor? Expert-Grup a sugerat trei soluții pentru...

Cum să luptam cu creșterea prețurilor? Expert-Grup a sugerat trei soluții pentru combaterea inflației

Inflația a devenit principala problemă economică și socială a anului 2022, atât pentru Republica Moldova, cât și pentru economia globală. Astfel, inflația anuală a ajuns la 29,1% în mai, iar în lunile următoare, cel mai probabil, va depăși pragul de 30%. Se scumpesc și produsele alimentare și serviciile comunal-locative. Compensațiile din partea Guvernului au atenuat, într-o anumită măsură, acest șoc. Totuși, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa integral creșterea prețurilor și pun prea mare presiune pe un buget, deficitul căruia este planificat la peste 1 miliard USD sau circa 7% din PIB pentru anul 2022. Centrul analitic Expert-Grup a sugerat pași pentru combaterea inflației.

De ce cresc prețurile?

Deși, în mod tradițional, inflația în Republica Moldova era determinată preponderent de cererea agregată și cursul de schimb al monedei naționale, în prezent factorul dominant este inflația „de import”.

Astfel, crește vizibil rolul inflației importate, măsurată prin Indicele Prețurilor de Consum din UE care include, în mod implicit, și creșterea prețurilor la resursele energetice, produsele alimentare, dar și inflația din regiune (faptul că inflația globală afectează practic toate țările din regiune ne permite să utilizăm IPC din UE drept indicator universal pentru estimarea tendințelor inflației globale). Aceasta confirmă impactul esențial al creșterii prețurilor din regiune asupra dinamicii prețurilor din țară.

Pe lângă inflația importată, rolul cursului de schimb rămâne semnificativ, și se observă o influență majoră și a masei monetare. Aceasta sugerează faptul că inflația importată, prin intermediul creșterii așteptărilor inflaționiste și creditării, generează presiuni inflaționiste suplimentare care necesită intervenții adecvate de politică monetară.

Așteptările inflaționiste, la fel, influențează semnificativ dinamica inflaționistă. Da, inflația chiar poate crește dacă toți se așteaptă ca prețurile să crească. Explicația este că așteptările inflaționiste determină populația și firmele să consume sau să facă stocuri acum în așteptarea creșterii prețurilor din viitorul apropiat, ceea ce duce la creșterea cererii și, respectiv, a prețurilor.

Mai mult decât atât, așteptările inflaționiste stimulează contractarea de credite pentru a face anumite achiziții sau chiar stocuri acum pentru a beneficia de prețurile mai mici față de cele anticipate în viitorul apropiat. Astfel, în pofida creșterii prețurilor și a înrăutățirii situației economice, volumul creditelor noi acordate în MDL persoanelor juridice a crescut lunar în medie cu 47% în primele 5 luni ale anului curent față de aceeași perioada a anului precedent (doar în mai, creșterea a fost de 33%).

Ce trebuie să facem?

Expert-Grup a sugerat trei elemente de bază pentru o politică anti-inflaționistă mai eficientă.

1. Politica monetară trebuie să se focuseze mai mult pe riscurile inflaționiste și viitoarele presiuni inflaționiste, decât pe evoluțiile curente. Prin urmare, deciziile de politică monetară trebuie să țintească ancorarea așteptărilor inflaționiste și nu temperarea presiunilor inflaționiste deja materializate.

Aceasta presupune un accent mai mare pe dezvoltarea prognozelor macroeconomice și integrarea mai plenară a acestora în procesul decizional, consultări mai extinse și mai frecvente cu reprezentanții oamenilor de afaceri și comunicare focusată pe înțelegerea mai bună a așteptărilor inflaționiste și ancorarea acestora.

În același timp, politica monetară trebuie să se focuseze pe ajustarea cât mai timpurie a ratei de bază, fără o înăsprire dură a normei rezervelor obligatorii. Evitarea înăspririi normei rezervelor obligatorii va permite Guvernului promovarea unei politici bugetare stimulative, asigurând mix-ul de politici necesar dintre politica monetară focusată pe țintirea inflației și politica bugetară focusată pe atenuarea repercusiunilor sociale ale inflației.

2. Depolitizarea discuțiilor despre inflație, evitarea presiunilor politice pe BNM și consolidarea independenței BNM. Factorii politici trebuie să se abțină de la indicații sau presiuni, directe sau camuflate, la adresa autorității monetare.

În acest sens, eventuale comisii parlamentare/politice de evaluare a deciziilor de politică monetară trebuie înlocuite cu o comunicare permanentă și mai eficientă între BNM, Guvern și Parlament pe marginea situației inflaționiste și situației macroeconomice în general. Totodată, este necesară promovarea amendamentelor legislative prevăzute în cadrul Memorandumului cu FMI în vederea fortificării independenței băncii centrale, care este baza asigurării stabilității macrofinanciare a țării.

3. Țintirea mai eficientă a compensațiilor pentru tarifele majorate. Chiar dacă compensațiile sociale au avut un rol important în atenuarea repercusiunilor sociale ale creșterii tarifelor la gazele naturale, acestea pot avea efect mai mare în cazul unei țintiri mai eficiente a familiilor cu venituri reduse.

Cea mai simplă formulă ar fi acordarea compensațiilor respective doar familiilor care nu consumă mai mult de un anumit plafon maxim de gaze naturale pe lună (un mecanism similar poate fi aplicat și în cazul facturilor la energia electrică). Efectul inflaționist al unor compensații mai bine țintite pe familiile cu venituri reduse este mult mai mic față de compensațiile acordate tuturor, deoarece, în aceste condiții, acest suport financiar din partea statului este canalizat spre produsele/serviciile de primă necesitate.

Citiți, de asemenea

bazadedate

Vei fi interesat de

alocapitala
MGM ro DI-4357
Chișinău
nori împrăștiați
30.5 ° C
30.5 °
28.2 °
47 %
8.2kmh
40 %
Dum
29 °
lun
31 °
mar
34 °
mie
25 °
joi
27 °
Intertext ro DI-4356