Industrii
AcasăActualCinci mituri despre datoria externă. Expertul explică care este situația reală

Cinci mituri despre datoria externă. Expertul explică care este situația reală

Expertul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Marina Soloviova a examinat temerile și principalele percepții nefondate cu privire la capacitatea țării de a asuma noi datorii externe. În acest sens, ea a prezentat cinci mituri despre datoria externă. De asemenea, a propus un șir de recomandări pentru Guvern și creditori menite să asigure o contractare și o gestiune judicioasă a  împrumuturilor externe.

Potrivit expertului, primul mit este: Datoria publică externă a Republicii Moldova este exagerată

Soloviova explică că, actualmente, datoria externă a sectorului public al Republicii Moldova nu este mare, comparativ cu alte țări din regiune și cu plafoanele recomandate de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Din contra, datoria externă a sectorului public este mai mică decât nivelul pe care Republica Moldova ar putea să-l asume fără să periclitize sustenabilitatea macro-financiară și denotă accesul scăzut al țării la finanțarea externă.

Astfel, datoria externă a sectorului public (Guvernul, BNM, autoritățile publice locale și corporațiile  publice) la 31.03.2022 a constituit 2 678 mil. dolari SUA (49 064 mil. lei) sau 19% ca raport la PIB (limita fiind de 55%). Contractarea finanțării externe este nu doar posibilă, ci și necesară, având în vedere constrângerile legate de evoluția datoriei de stat interne.

Al doilea mit pe care îl prezintă expertul este: Serviciul datoriei publice externe este foarte costisitor

”Dobânzile pe care Republica Moldova le plătește organizațiilor financiare internaționale sunt stabilite de obicei în condiții concesionale și sunt joase (sau chiar negative, dacă luăm în considerație și inflația). Astfel, rata medie implicită a dobânzii la datoria publică externă a constituit, în ultimii ani, 1.2-1.6% anual,  mai puțin decât rata medie de creștere economică (3-4% anual, cu excepția anului 2020), ceea ce  înseamnă că posibilitățile noastre de deservire a datoriei publice externe cresc mai repede decât volumul  deservirii. De asemenea, rata medie implicită a dobânzii la care statul se împrumută din exterior  este mai avantajoasă decât rata medie a dobânzii la creditele în valută practicată pe piața internă a  Republicii Moldova de către băncile comerciale (4-5% în ultimii ani). În total, deservirea datoriei publice  externe, care include rambursări de principal și plăți de dobânzi, în ultimii ani constituie 5-6% din veniturile  bugetului public național, mult sub nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială pornind de  la calitatea politicilor și a instituțiilor țării”, menționează Marina Soloviova.

Mitul trei este: Sectorul public contribuie cel mai mult la datoria externă a Moldovei

Aici, expertul spune că e adevărat că datoria externă a sectorului public, pe parcursul ultimilor doi ani, a crescut cu un ritm mai  accelerat decât datoria externă a sectorului privat, din cauza necesităților de finanțare mai mari legate  de gestionarea crizei pandemice. Totuși, datoria externă a sectorului public reprezintă mai puțin  de o treime (30% la 31.03.2022) din datoria externă totală a Republicii Moldova. Datoria externă a Moldovei este determinată în cea mai mare măsură de finanțarea externă atrasă de sectorul privat.

Mitul patru: Datoria externă mare este un atribut specific țărilor sărace

În realitate, Soloviova spune că, țările adesea se îndatorează nu pentru că sunt sărace. Cele mai mari datorii externe le au SUA, țările zonei Euro, Marea Britanie, Japonia și, mai  recent, China. Aceasta este legat în primul  rând de faptul că valutele acestor țări sunt valute de rezervă. Activele de rezervă pe care le dețin alte țări în aceste valute concomitent reprezintă pasivele țărilor emitente de valută, care se includ în datoria externă a țărilor emitente. Țările din regiunea Republicii Moldova, cu toate că au necesități de dezvoltare relativ mai mari, deseori au datorii externe mai mici ca țările dezvoltate, atât ca valoare absolută, cât și ca raport la mărimea economiei. În comparație cu țările din regiune, datoria externă a Moldovei, publică și privată, este una dintre cele mai  modeste”, susține expertul.

Mitul cinci: Împrumuturile externe sunt o capcană întinsă de creditori și dăunează dezvoltării economice a țării

”În lume au existat destule cazuri când managementul slab al împrumuturilor externe sau condiționalitățile incorecte impuse de creditori au condus la proiecte prost concepute și prost realizate, cu implicații negative substanțiale pentru economie, societate și mediu. Unul din cele mai notorii cazuri  este criza din Argentina de la sfârșitul anului 2001, la care se consideră că a contribuit creditarea excesivă  și politicile recomandate de FMI. Soluția nu este renunțarea la împrumuturile externe, în general, sau externalizarea vinovăției pentru  eșecuri asupra creditorilor, ci monitorizarea atentă a proiectelor finanțate din împrumuturi și gestiunea  lor judicioasă”, susține expertul.

De asemenea, Soloviova a venit cu câteva recomandări către Guvernul Republicii Moldova și partenerii de dezvoltare:

  • Asumarea responsabilității. Guvernul nu trebuie să se aștepte că doar creditorii externi vor efectua măsurile de prudență necesară. Decidenții naționali trebuie să se asigure de sine stătător  că proiectele care implică finanțare externă sunt fezabile și sustenabile financiar;
  • Asumarea inițiativei. Guvernul trebuie să fie proprietarul atât al procesului de negociere, cât și al realizării reformelor necesare, dacă este cazul. El trebuie să negocieze mai ferm cu potențialii  creditori, ținând cont de faptul că interesele părților pot fi divergente, și să prioritizeze beneficiile pentru populația țării;
  • Transparență și reguli clare. Finanțarea externă trebuie accesată în conformitate cu niște reguli stricte, clare și aplicabile, care să abordeze problema intereselor personale, în special în sectorul întreprinderilor de stat, iar condițiile de contractare și modul de utilizare a mijloacelor atrase  trebuie să fie transparente pentru societate.

Referitor la partenerii de dezvoltare, ea a spus:

  • Creditorii trebuie să intensifice activitățile de verificare și follow-up ale proiectelor finanțate pentru a reduce oportunitățile de corupție;
  • De mult timp se discută despre mecanismele de partajare a riscurilor între debitori și creditori. Instituțiile financiare internaționale trebuie să caute noi instrumente, așa ca obligațiunile indexate la PIB, care ar ajuta la o împărțire sănătoasă a riscurilor între ele și țările împrumutate și ar responsabiliza IFI în ceea ce privește calitatea condiționalităților;
  • Partenerii de dezvoltare trebuie să sprijine în continuare inițiativele de transparență, cum ar fi denunțarea infracțiunilor, jurnalismul de investigație și campaniile societății civile pentru supravegherea proiectelor de stat;
  • De asemenea, trebuie susținute măsurile de instruire, astfel ca decidenții naționali să-și îmbunătățească abilitățile de evaluare, negociere și reglementare a proiectelor finanțate din surse externe.

Citiți, de asemenea

bazadedate

Vei fi interesat de

alocapitala
Casalot Ro DI_4408
Chișinău
cer senin
18.3 ° C
18.3 °
18.2 °
88 %
5.1kmh
0 %
joi
30 °
vin
33 °
sâm
33 °
Dum
34 °
lun
30 °
MGM ro DI-4357