Industrii
AcasăActualAnaliză: Politica monetară a Băncii Naționale a lovit în primul rând în...

Analiză: Politica monetară a Băncii Naționale a lovit în primul rând în Guvern. Când și care a fost cea mai mare rată de bază stabilită de BNM?

Banca Națională a Moldovei (BNM), pentru a zecea oară a majorat rata de bază, care a ajuns la 21,5%. Ultima data am avut o rată de bază mai mare decât în prezent, în decembrie 2000 – 32%. Atunci Republica Moldova a trecut printr-o criză profundă legată de deprecierea valutei naționale și o inflație extrem de ridicată. Declarațiile au fost făcute astăzi, 12 august, de către analistul economic, Veaceslav Ioniță, în cadrul analizei „Efectele majorării ratei de bază a BNM asupra sistemului financiar din Moldova”.

Potrivit lui, majorarea ratei de bază a BNM are două scopuri:

  • Scumpirea banilor;
  • Descurajarea împrumuturilor;

Analistul a menționat că banii s-au scumpit timp de un an cu 70%. Dacă anul trecut rata medie a dobânzii la creditele noi era de 6,8% , acum a ajuns la 11,3%. Pentru persoanele fizice care au luat credite de consum, banii s-au scumpit de 2,1 ori. Dacă anul trecut, creditele de consum erau la cea mai mică dobândă bancară de bază de 4,4%, acum este de 13,7%.

Pentru persoanele fizice care practică antreprenoriat și persoanele fizice care iau imobile, banii s-au scumpit cu 50 la sută. Pentru persoanele juridice, scumpirea a fost doar de 27%. Astfel, Ioniță susține că politica BNM are un efect diferențiat.

Totodată, economistul a spus că, în acest an Guvernul RM a aprobat un buget cu cel mai mare deficit bugetar care trebuie acoperit din împrumuturile externe și cele interne.

”Cât plătește Guvernul pentru banii pe care-i împrumută? Dacă anul trecut Guvernul se împrumuta cu 5,53%, în prezent dobânda pe care o plătește Guvernul a ajuns la 20,5% și s-a scumpit de 3,7 ori. Guvernul în acest an are cea mai bruscă creștere a prețurilor banilor. Astfel, banii s-au scumpit cel mai mult pentru Guvern. Pe locul doi sunt creditele de consum ale populației. Pe locul trei sunt alte împrumuturi ale populației pentru imobil sau inițierea unei afaceri, iar pentru agenții economici scumpirea este cea mai mică. Politica monetară a BNM a lovit în primul rând în Guvern”, a declarat Veaceslav Ioniță.

De asemenea, potrivit analistului, BNM a dorit să descurajeze împrumuturile și să încurajeze depunerile. ”Banii s-au scumpit și pe dimensiunea economiilor: dacă anul trecut dobânda medie pentru depozitele persoanelor fizice era de 3,5%, în prezent a crescut de 3,2 ori ajungând la 11,4%. Anul trecut am avut un record istoric: volumul datoriilor în domeniul bancar a crescut lunar cu câte 890 de milioane lei. În acest an avem o scădere semnificativă a volumului de credite – la 639 milioane lei lunar”, a precizat el.

Ioniță menționează că, anul trecut, agenții economici își majorau lunar datoria față de bănci cu 343 milioane de lei. Este o creștere fără precedent. În acest an, chiar dacă banii s-au scumpit datorită faptului că inflația este cu mult mai mare decât dobânda bancară, agenții economici continuă să ia împrumuturi chiar mai mult decât au luat anul trecut – 400 milioane lei. Creșterea ratei de bază și scumpirea banilor nu a afectat deloc procesul de creditare a economiei, iar agenții economici iau mai multe împrumuturi în acest an, decât au luat anul trecut.

Referitor la creditele de consum:

Dacă anul trecut cetățenii își creșteau datoria față de bănci cu 250 de milioane de lei, în acest an avem o descurajare totală, o scădere a acestui ritm de creștere de 5 ori – 50 de milioane lei, spune Ioniță.

”În acest an avem o situație incomparabilă – o scădere deja în primele 7 luni a datoriei interne cu 1,3 miliarde lei. Avem o situație fără precedent, când Guvernul nu doar că nu se împrumută pe intern, ia împrumuturi externe ca să-și reducă datoria pe intern”, explică analistul.

În același timp, expertul a spus că un efect care are loc în urma majorării ratei de bază, dar care nu și-l dorește BNM, este creșterea ponderii creditelor cu întârziere de plată.

Veaceslav Ioniță spune că dacă în anul 2022, în primul trimestru am avut credite cu întârzieri de plată de 32 la sută, în prezent au crescut până la 35 la sută.

Creditele cu întârziere de plată sunt de trei tipuri:

  1. Credite cu întârzieri de până la 90 de zile – au crescut până la 28,5%;
  2. Credite cu întârzieri de la 91 până la 360 de zile – 4,5%;
  3. Credite compromise care nu mai pot fi întoarse – 2,3%.

Citiți, de asemenea

bazadedate

Vei fi interesat de

alocapitala
Lantaur ro DI-4376
Chișinău
cer senin
19.4 ° C
20.2 °
19.4 °
43 %
3.6kmh
0 %
Dum
19 °
lun
25 °
mar
20 °
mie
24 °
joi
26 °
Birotix Com ro DI-4407