Vă prezentăm Agenda Economică. În fiecare luni vorbim despre cele mai importante evenimente economice din săptămâna trecută, dar și ce se va întâmpla în următoarele șapte zile.
Pentru că ieri, 27 august, Republica Moldova a împlinit 32 de ani de la obținerea independenței, am decis să începem Agenda Economică cu zece lucruri care descriu Republica Moldova la 32 de ani de la obținerea independenței, prezentate de analistul economic, Veaceslav Ioniță.
Populația. În acești 32 de ani, populația Republicii Moldova s-a redus cu 1,5 milioane de locuitori. Avem 1/3 din populație plecată. Astăzi, în țară au rămas 2,8 milioane de oameni.
Salariații și pensionarii. Dacă în 1991 erau trei salariați la un pensionar, astăzi raportul este de un pensionar la un salariat. Astăzi sunt 628 de mii de salariați și 525 de mii de pensionari.
Salariul mediu pe economie. În 1991, salariul mediu pe economie, pe ambele maluri ale Nistrului, era egal, 434 de ruble. În 2023, este prognozat în dreapta Nistrului – 12400 de lei, în stânga Nistrului – 7 mii de lei.
Pensia. În 1991 pensia medie echivala cu 3200 de lei astăzi. Doar în 2023, pensionarii vor avea nivelul de trai pe care l-au avut în 1991.
Veniturile anuale ale populației. În 2023, veniturile moldovenilor, estimativ, vor fi de 215 miliarde de lei. Salariile moldovenilor au crescut de două ori, iar veniturile lor, de doar 1,4 ori.
Avuția moldovenilor. Moldovenii dețin case, apartamente, terenuri agricole, acțiuni, bani în bancă și toată bogăția lor este estimată în prezent la peste 45 de miliarde de dolari. În 1991 era de 1,1 miliarde de dolari, când doar casele individuale erau private și circa 40% dintre apartamente.
Produsul Intern Brut (PIB). În 2023, PIB-ul moldovenesc va atinge 310 miliarde de lei. Cel mai probabil anul viitor, 2024, va ajunge la nivelul PIB din 1991.
Producția industrială. În 2023 este estimată la 85 miliarde de lei.
Producția globală agricolă. Din cauza că 2022 fost un an secetos, și 2023 nu va fi prea bun, producția globală agricolă va fi estimată în acest an la 44 de miliarde de lei.
Autoturisme înmatriculate în Republica Moldova. În 2023 este prognozat să fie 776 de mii de unități de transport, 309 mașini la 1000 de locuitori. Numărul de mașini pe cap de locuitor în această perioadă a crescut de 60 de ori, iar numărul drumurilor a crescut doar cu 50%.
Să vorbim un pic despre gaz. În perioada iunie-iulie curent, în baza solicitărilor Moldovagaz, Energocom a desfășurat mai multe licitații în cadrul cărora a achiziționat din surse financiare proprii cca 300 mil. m3 de gaze naturale. Prețul a fost de 425 de dolari pe mia de metri cubi. O parte din acestea sunt destinate pentru consum curent, iar cealaltă parte au fost stocate în depozite subterane din România și Ucraina, urmând a fi utilizate în sezonul rece 2023-2024.
Totodată, potrivit clauzelor contractuale privind confidențialitatea, Energocom este restricționată în a face publice detaliile contractelor respective. Cu toate acestea, Energocom informează că toate tranzacțiile menționate mai sus au fost încheiate cu companii din Grecia, Ungaria, Polonia, România și Elveția.
De la gaze la fermieri. Vă amintesc că Guvernul a alocat lunea trecută 200 de milioane de lei pentru fermierii afectați de secetă. Premierul Dorin Recean a declarat, în cadrul ședinței de guvern, că eforturile autorităților ar trebui să-i ajute pe unii fermieri să depășească dificultățile financiare.
Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a reacționat cu indignare la această decizie, spunând că 200 de milioane este de 6 ori mai puțin decât suma de care au nevoie agricultorii pentru a depăși criza. El consideră că autoritățile trec cu vederea problemele agircultorilor.
Astăzi, Viceprim-ministrul Vladimir Bolea și directorul adjunct al AIPA Diana Coșalîc au susținut un breafing de presă. Oficialii au vorbit despre politicile de subvenționare, ce au fost îmbunătățite, în acest an, pentru a se plia necesităților fermierilor și pentru a oferi oportunități extinse. Astfel, vicepremierul a menționat că fondul de subvenționare a ajuns la cifra de 1 miliard 800 de milioane de lei.
„Cele 5 forme de subvenționare au fost aprobate de Guvern și pot fi declarate deschise spre implementare. Îndemnăm fermierii să își pregătească actele și să depună cereri de solicitare a subvențiilor pentru a beneficia de: rambursarea accizei la motorină; ajutorul financiar pentru fermierii afectați de consecințele crizelor din anul 2022; subvențiile complementare; plățile directe în sectorul zootehnic; stabilirea cuantumului de motorină din ajutorul umanitar extern, destinat suportului agricultorilor afectați de seceta din 2022”, a menționat ministrul.
Oficialul a declarat că, în total, în ultimii 4 ani, agricultorii din Republica Moldova au primit circa 6 miliarde 609 milioane de Lei.
La rândul său, Diana Coșalîc a menționat că AIPA depune eforturi considerabile în oferirea asistenței tuturor fermierilor aplicanți: „În monitorul oficial a fost publicat apelul prin care ministerul anunță deschiderea procesului de recepționare a cererilor pentru subvențiile în avans, fiind eligibili fermierii micro, mici, autoritățile publice locale, instituțiile de învățământ și de cercetare din domeniul agricol. Pentru această măsură de subvenționare, cererile vor fi recepționate de AIPA, începând cu 18 septembrie și până pe 16 noiembrie. În aceeași perioadă, vor fi recepționate cererile de subvenții post-investiții, ce pot fi depuse de toate categoriile de agricultori”, a menționat Diana Coșalîc.
În perioada lunilor ianuarie-august 2023, valoarea exporturilor de vinuri a înregistrat o majorare semnificativă, fiind estimată la circa 105 milioane dolari SUA sau cu peste 40 la sută în creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și cu 27 la sută mai mare față de media pe ultimii 10 ani. Datele au fost prezentate de Oficiul Național al Viei și Vinului.
Potrivit Ministerului Agriculturii, în sezonul curent, viticultorii ar putea obține recoltă mai redusă de struguri, factorul principal fiind episoadele caniculare din luna august. Specialiștii estimează diminuarea recoltei cu circa 25-50 mii tone față de anul trecut. Totodată, conform pronosticurilor, vor fi procesați circa 260 mii tone de struguri. ”În ultimii 10 ani, sectorul vitivinicol din Republica Moldova a făcut, la propriu, o revoluție, ajungând la cel mai înalt nivel de dezvoltare”, a declarat Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.
De la exportul de vinuri trecem la transportul public de pasageri care la fel a înregistrat creșteri. Biroul Național de Statistică informează că, în ianuarie-iunie 2023 comparativ cu ianuarie-iunie 2022, transportul public de pasageri a înregistrat creșteri atât la numărul de pasageri transportați (+21,8%) cât și la parcursul pasagerilor (+28,3%). Mai exact au fost transportați 133,6 milioane pasageri. Această evoluție a fost determinătă de majorarea numărului de pasageri transportați cu transportul aerian (+37,2%), feroviar (+32,7%), rutier (+25,3%) și electric (+20,2%).
Pe de altă parte, transportul de mărfuri a înregistrat scăderi atât la volumul de mărfuri transportate (-11,3%) cât și la parcursul mărfurilor (-4,9%).
Acum despre zboruri, sau mai degrabă despre absența lor. Air Moldova a anunțat că nu va zbura până pe data 14 septembrie și a precizat că continuă să proceseze cererile de rambursare a biletelor pentru zborurile anulate.
Chiar a doua zi, însă, Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a suspendat certificatul de operator aerian al Air Moldova până la 31 octombrie, deoarece compania nu deține nicio aeronavă cu certificat de navigabilitate valabil. Singura aeronavă rămasă în gestiunea Air Moldova se află la mentenanță, iar lucrările programate pentru luna aprilie nu au fost încă finalizate.
Cu toate acestea, compania a precizat că a solicitat benevol suspendarea temporară a certificatului, deoarece acum se află în proces de restructurare accelerată și așteaptă reacția creditorilor.
Însă, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba a anunțat că, săptămâna aceasta, în Moldova vor sosi reprezentanții companiei aeriene germane low-cost Eurowings. Această companie aeriană face parte din grupul Lufthansa. Totodată, Alaiba a exprimat „un optimism precaut” cu privire la succesul negocierilor, deoarece „companiile internaționale nu iau decizii peste noapte”.
Pentru că vorbim deja despre companii, vă prezint două ratinguri.
Cea mai profitabilă companie de carburanți din Moldova la sfârșitul anului 2022 a fost NaftaTrans, care importă produse petroliere din 2013. Profitul acesteia a totalizat 320 de milioane de lei. Locurile doi și trei au fost ocupate tot de companii care importă carburanți și care nu se ocupă în mod special cu vânzarea cu amănuntul. Este vorba despre companiile Avante și Vera-Nadina, care au câștigat 160 de milioane de lei în 2022.
În același timp, cei mai mari importatori de produse petroliere din Moldova – Lukoil Moldova (52,8 milioane de lei), Rompetrol Moldova (22,25 milioane de lei) și Petrom Moldova (-69 milioane de lei) au câștigat mult mai puțini bani, iar ultima a încheiat anul trecut cu pierderi.
Topul celor mai profitabile rețele de supermarketuri din Moldova în 2022 este condus de holdingul Moldretail Group, care deține lanțul de magazine Linella. Datele publice arată că holdingul a câștigat anul trecut 309,5 milioane de lei, cu 11,6% mai mult decât în 2021.
Pe locul al doilea se află nr. 1, cu 104,5 milioane de lei, urmat de Local și Bonus, care au un singur proprietar, Imensitate, cu 73,7 milioane de lei. Pe locul patru se află Metro, care a câștigat aproape 50 de milioane de lei, iar pe locul cinci se află Family market, cu un profit de 10,6 milioane de lei. Kaufland înregistrează în continuare pierderi – minus 293,2 milioane de lei.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică(ANRE) a afișat noile prețuri la carburanți. Astfel, mâine șoferii vor scoate din buzunare 26,22 lei pentru un litru de benzină sau cu 5 bani mai puțin decât astăzi, iar pentru un litru de motorină vor trebui să plătească 23,19 lei sau cu 3 bani mai scump ca astăzi.
Și prețul cărnii în Moldova ar putea crește semnificativ. În primul rând, va fi afectată carnea de porc congelată, al cărei preț ar putea crește cu circa 25 de lei pe kg, dar și produsele finite din carne. Patronatul Întreprinderilor de Prelucrare a Cărnii avertizează în acest sens.
Pentru a preveni această situație, producătorii de carne au apelat la guvern și la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Aceștia au cerut o întâlnire pentru a discuta această prognoză și adoptarea de măsuri anticriză.
Guvernul se va întruni pe data de 30 august, la ora 10:00. În cadrul ședinței vor fi aprobate un șir de proiecte, printre care: Programului naţional de dezvoltare al sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026; aprobarea Regulamentului privind modul de compensare a unor cheltuieli suportate de persoanele fizice ce desfășoară activități independente.
