Din martie, Air Moldova a anulat peste o sută de zboruri din cauza dificultăților financiare, FlyOne a anulat toate zborurile programate spre Amsterdam până la 13 mai, iar Wizz Air s-a retras temporar de pe piața moldovenească. Dar dacă zborurile sunt anulate, înseamnă că acestea trebuie să fie compensate? Așa spune legea, dar în realitate 99% dintre pasageri nu își primesc banii înapoi. BP a vorbit cu Alexei Ivanțov, expert în călătorii și creatorul subpaginii „Секреты свободных путешествий”, pentru a afla dacă există o șansă de a primi banii înapoi pentru un zbor anulat în Moldova.
Conform reglementărilor Autorității Aeronautice Civile (AAC), compensația depinde de durata zborului și se ridică la 250, 400 și 600 de euro. Acestea pot fi solicitate în toate cazurile, cu excepția cazului în care compania anulează zborul cu mai mult de două săptămâni înainte de plecare, cu mai puțin de o săptămână înainte de plecare, dar cu o ofertă de zbor alternativ (sosirea la cel mult 2 ore după sosirea zborului anulat) sau între una și două săptămâni înainte de plecare cu o ofertă de zbor alternativ (sosirea la cel mult 4 ore după sosirea zborului anulat). Despăgubirile se anulează și în caz de forță majoră: vreme nefavorabilă, dezastre naturale, amenințări teroriste, breșe de securitate, greve, tulburări sociale etc.
Să ne imaginăm că aveți dreptul la o compensație. Potrivit lui Ivanțov, este foarte ușor să o obțineți dacă compania aeriană de la care v-ați cumpărat biletul în ultimii trei ani este fie europeană, fie o altă companie aeriană, dar care zboară din Europa. În acest caz, problema se rezolvă automat: depuneți o cerere de despăgubire la companie sau apelați la site-uri de ajutor care fac același lucru, dar care percep 25% din despăgubire pentru munca lor. Partea bună este că nu ai nevoie de nicio hârtie: completezi o cerere standard, atașezi cartea de îmbarcare, notezi detaliile și asta e tot.
Dificultățile încep în cazul în care o companie moldovenească vă datorează despăgubiri. „Ajutoarele” nu lucrează cu ei, deoarece pur și simplu nu răspund la solicitări. „Acest lucru se datorează faptului că autoritățile moldovenești au copiat complet Regulamentul european 261. Deși legislația este acum similară, a fost omis un punct: conform legii, dacă o companie refuză să plătească compensații, nu va fi pedepsită”, a spus expertul.
Ivanțov a spus că companiile închid ochii la mai mult decât atât: „La o companie europeană poți cere mese gratuite, băuturi, cazare la hotel și transferuri. Dar, deși în Moldova regulile sunt aceleași, timp de doi sau trei ani doar 3-4 persoane au obținut ceva de la companiile locale. Adevărul este că acum nu există nici o reprezentanță Air Moldova pe vreun aeroport și chiar dacă există cineva acolo, este puțin probabil ca el să aibă autoritatea necesară pentru a se ocupa de aceasta”.
Cu toate acestea, pasagerii trebuie să acționeze. Expertul consideră că vinovați sunt și cei care pur și simplu nu caută ajutor. De exemplu, în România, oamenii s-au asociat și au intentat procese colective, câte 200-300 de persoane fiecare, iar în Moldova se pot aduna și ei și pot iniția un proces.
„Dacă vi se cuvine o compensație, puteți acum să vă adresați departamentului juridic al companiei aeriene prin scrisoare recomandată, dar probabil că firma nu vă va răspunde. Următoarea reclamație o scrieți la AAC, care ar trebui să streseze compania, dar de multe ori și aceasta este inutilă. Următoarea etapă este să mergeți în instanță. Și va începe un proces lung de doi ani, cu anularea ședințelor, pe care doar câțiva oameni reușesc să îl treacă”, a declarat Ivanțov.
Potrivit acestuia, avocații vor lua mai mulți bani pentru procesare decât puteți obține din despăgubiri. „Și pe asta se bazează companiile. Dacă se întâmplă să zburați cu o companie moldovenească, considerați-o o investiție într-un bilet de loterie”, a adăugat el.
Ivanțov i-a sfătuit pe călători să aleagă companii aeriene europene sau străine, cum ar fi LOT și Turkish Airlines, iar uneori să își asume un risc și să cumpere bilete de la FlyOne și HiSky.
