Salutare, prieteni! Vă prezentăm Agenda Economică. În fiecare luni vorbim despre cele mai importante evenimente economice din săptămâna trecută, dar și ce se va întâmpla în următoarele șapte zile.
Astăzi începem agenda noastră cu o veste bună pentru agricultori. Guvernul va aloca 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Anunțul a fost făcut de Prim-ministrul Dorin Recean, în debutul ședinței.
Potrivit premierului, agricultura beneficiază de subsidiere masivă de peste 1,7 miliarde de lei anual și noi ne dorim ca gradual agricultura să devină tot mai tehnologizată și mai puțin vulnerabilă la problemele care vin din exterior. Recean a menționat că efortul depus trebuie să ajute o parte de fermieri să depășească dificultățile financiare, iar agricultorii, la rândul lor, trebuie să aprecieze faptul că toată societatea îi ajută să depășească aceste probleme.
Amintim că, săptămâna trecută a debutat cu un mic protest al Asociației Forța Fermierilor. Aceștia au cerut ca autoritățile să respecte promisiunile anterioare și să ofere mai mult sprijin. În aceeași zi, guvernul a adoptat două regulamente privind plățile compensatorii – pentru cei afectați de criză și pentru combustibil.
Joi, agrarienii s-au întâlnit cu ministrul agriculturii, Vladimir Bolea. Aceștia au calificat întâlnirea drept dificilă. Ei consideră că ministrul nu realizează gravitatea situației din agricultură, se informează din surse neverificate și operează cu cifre incorecte.
În urma întâlnirii, agricultorii nu au obținut un moratoriu privind acumularea penalităților și comisioanelor pentru restructurarea creditelor. În același timp, asociația a insistat asupra faptului că nu este necesar să se aloce bani de la buget în acest scop și că acest lucru nu va afecta situația financiară a băncilor.
Totodată, astăzi Comisia pentru Situații Excepționale(CSE) a decis alocarea prin redistribuire a 60 de milioane de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul-Giurgiulești, km 74. Anunțul a fost făcut astăzi, 21 august, de purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, în cadrul unui briefing de presă.
El a menționat că, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va transfera mijloacele financiare către Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova responsabilă de realizarea acestui proiect.
O altă noutate bună pentru țara noastră este că Agenția internațională Moody’s a îmbunătățit ratingul de credit al Republicii Moldova de la negativ la stabil. Acest lucru se datorează faptului că impactul invaziei rusești din Ucraina asupra ratingului țării s-a dovedit a fi mai puțin semnificativ decât se aștepta. În plus, securitatea energetică a Moldovei s-a îmbunătățit semnificativ datorită accesului la noi surse de aprovizionare.
Potrivit estimărilor Moody’s, Moldova este mult mai bine pregătită pentru iarna care urmează. Cu toate acestea, sectorul energetic este încă vulnerabil, deoarece cea mai mare parte a energiei electrice provine din regiunea transnistreană, iar încercările de a reduce influența Gazprom se confruntă cu obstacole serioase.
Amintim că, în aprilie 2022, Moody’s a retrogradat ratingul Moldovei la negativ, din cauza amenințării crescute a războiului din Ucraina și a dependenței semnificative a țării de gazul rusesc.
Și Banca Națională a Moldovei a venit săptămâna trecută cu o prognoză. Inflația va continua să scadă și va ajunge la 3,5% până la sfârșitul trimestrului IV. Acest lucru este influențat atât de măsurile monetare ale Băncii Naționale, cât și de recesiunea economică atât în țară, cât și în străinătate. La rândul său, recesiunea este influențată de cererea scăzută din partea populației.
Banca Națională preconizează că cererea va începe să se redreseze mai activ până la sfârșitul anului. Economia va atinge o creștere de 0,5% până la sfârșitul anului. În ceea ce privește moneda națională, aceasta va fi destul de puternică deocamdată din cauza excesului de valută, dar imediat ce cererea va începe să se redreseze, importatorii vor începe să se miște, iar gazele și electricitatea vor trebui cumpărate din ce în ce mai mult, leul va slăbi ușor.
Continuăm cu Banca Națională. În iulie 2023, în Moldova, oferta de valută străină a depășit semnificativ cererea. Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 113,7% comparativ cu 96,0% în luna iunie 2023.
Comparativ cu luna precedentă, oferta netă de valută străină din partea persoanelor fizice a crescut cu 26,6 milioane dolari SUA (+9%), în timp ce cererea netă de valută străină din partea agenților economici a scăzut cu 24,8 milioane dolari SUA (-8%).
În aceste circumstanțe, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, cumpărând valută străină în sumă de 46,5 milioane de dolari.
Discuții în contradictorii, nemulțumiri și zarvă mare a stârnit săptămâna trecută și decizia parlamentului, deși care încă nu este finală, de a prezenta un act de identitate la schimbul valutar. Dacă această decizie va fi aprobată și în a doua lectură, atunci la efectuarea operațiunilor valutare, indiferent de sumă, va fi obligatorie prezentarea actelor de identitate.
Autorul proiectului de lege, șeful comisiei parlamentare de resort, Radu Marian, și-a motivat inițiativa prin faptul că este o măsură importantă ”pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului”. Deputatul este sigur că aceasta va permite instituțiilor financiare să înregistreze și să monitorizeze tranzacțiile efectuate de clienți și să le identifice pe cele suspecte.
Marian consideră că pragul actual de 10.000 de lei s-a dovedit ineficient, iar cei care au nevoie, de exemplu, să schimbe 50.000 de lei în mod anonim, primesc pur și simplu cinci cecuri de 10.000 de lei.
Această inițiativă a fost deja criticată în grupul profesional al contabililor și antreprenorilor de pe Facebook Contabil News. Aceștia consideră că acest lucru va crește volumul de muncă al casierilor, care vor trebui să introducă date din documente. Alții cred că, în acest fel, autoritățile vor evalua indirect veniturile oamenilor pentru a-i obliga apoi să plătească impozite.
Un pic despre pregătirile de iarnă. În urma unei ședințe din 17 august, Consiliul Suprem de Securitate a obligat organele de stat să fie gata să asigure accesul continuu al consumatorilor la resursele energetice – gaz, electricitate, căldură – în orice condiții și în orice context regional. De asemenea, acestea ar trebui să fie capabile să ofere asistența necesară grupurilor vulnerabile de cetățeni în caz de nevoie. Prioritatea din acest an va fi achiziționarea de gaze la cele mai favorabile prețuri de piață și constituirea de rezerve suficiente.
Să trecem la ceva mai delicios. Asociația Producătorilor de Vinuri din Republica Moldova, care în prezent numără circa 60 de membri, gestionează în jur de 450 ha de viță de vie și produce, anual, circa 1 milion de sticle de vin. Acestea sunt plasate pe piață cu marcă proprie și sunt exportate în peste 25 de țări. Asociația a fost înființată de 9 vinificatori în anul 2010, comunică Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Ministerul va susține în continuare dezvoltarea micilor producători de vinuri prin politicile de subvenționare, a declarat Secretarul de stat Andrian Digolean, în cadrul unei ședințe a Asociației desfășurată săptămâna trecută.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat noile prețuri maxime la carburanți pentru ziua de mâine, 22 august. Așadar, șoferii vor plăti 26,16 lei, sau cu 8 bani mai mult decât în weekend, pentru un litru de benzină 95. Motorina va costa la fel ca în weekend – 23, 15 lei. Menționăm că, ultima dată benzina a costat mai mult de 26 de lei în noiembrie 2022
Joi, 24 august, Biroul Național de Statistică va prezenta informații privind câștigurile salariale, costul forței de muncă și numărul salariaților, dar până atunci aflăm că volumul lucrărilor de construcții se micșorează. Potrivit BNS, în ianuarie-iunie 2023 volumul total al lucrărilor de construcții s-a micșorat față de aceeași perioadă a anului 2022 cu 8,0%, ca urmare a descreșterii volumului lucrărilor de construcții noi (-13,3%) și a celui de întreținere și reparații curente (-22,6%).
Pe de altă parte, volumul lucrărilor de reparații capitale și volumul altor lucrări de construcții (demolări, amenajarea terenurilor până la construcții etc.) au crescut în perioada analizată cu 26,2% și, respectiv cu 1,1% față de ianuarie-iunie 2022.
Și producția industrială s-a redus cu 10,5% în luna iunie 2023 comparativ cu luna iunie 2022. Acest lucru a fost determinat de descreșteri în industria extractivă (-7,2%) și în industria prelucrătoare (-13,3%). Totodată, s-a înregistrat creștere la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+21,1%).
Producția industrială ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate s-a micșorat cu 8,1% față de luna iunie a anului precedent, ca efect al descreșterii producției în industria extractivă (-7,8%) și în industria prelucrătoare (-11,1%). Totodată, s-a înregistrat creștere la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+9,6%).
